APELE MINERALE

Studii și cercetări inteprinse pentru valorificarea apelor minerale în țara noastră s-au făcut de mult timp, însă documentele confirmă că și pe acest teritoriu existența acestora au avut rol deosebit în păstrarea sănătății.

În "Apele Metalice ale Rumânii Mari cercetate, descrise și însoțite cu o dietetică și macroviatică, în luminate zilele mării sale ALEXANDRU - DIMITRIE GHICA VOEVOD, domn stăpânitor a toată Țara Rumânească de Ștefan Vasilie Episcopul, doctorul orașului Bucureștilor spre obștescul folos al sănătății pătimașilor de boale hronice, tipărită cu blagoslovenia preasfinției sale CHIR GHESARIE, episcopul Buzăului, în tipografia sfintei episcopii la anul 1837, supt dlui Vasile Manole" sunt consemnate și cele din zona noastră (toate puse la dispoziție de col.(r) Dedu Ion fiu al satului.

Redăm indicațiile medicale care spun totul :

"Tot într-acest plaiu (Slănic) se află la Clașna un foc nestins, arzând pe un munte o parte pe pământ ca de un stânjen cu flacără (pe care săpându-l împrejur am găsit cărbuni de piatră, pucioasă și catran într-însul, iar izvor de apă curgătoare nu s-a găsit în tot împrejurul muntelui, decât un mic lăcrămător dintr-o săpătură de 3 - 4 palme cu duf carbonic și cu semne de apă acră din care poate cu vremea să se deșchiză și vreun izvor cu apă fierbinte.

Asemenea ardere de o parte de pământ, dar fără vâlvoare (flacără) s-a găsit și la Băicoi în județul Prahovii și săpând locul s-a găsit catran cu pucioasă. O asemenea fumegare de loc arzător în pământ se găsește și într-un deal lângă Târgoviște".

"Mare și minunată putere este voința omului în cârma răsplătirii ! Mai vârtos când va fi însoțită și de un ajutoriu potrivit pe mărimea săvârșirii ei. Dar această a mea călătorie ce am făcut cu cercetarea apelor dulci și metalice, a fost fără de alt ajutoriu, o trudă de osteneală nescovârșitoare. Munții cei repezi înălțați în văzduh, pă a cărora sețuri mătură vânturile toată ființa mișcătoare ca pe niște paie după dinsele și răsfrâng câte patru vremuri ale anului, într-o zi ; cu văile lor grozave de adâncimea întunecoasă și primejdioasă de cercetat, pe aceștia i-am suit și i-am coborât, cu frica grozăviei prăpăstiilor lor, câte cinci-șase ceasuri pe jos ! înoptând adeseori pe câmpurile cele lăcuite de heare sălbatece !

În sfârșit, m-am bolnăvit de obositele mele oase, unde puțin a lipsit să le și îngrop pe acolo. Dar aerul cel plin de miroasele florilor și apa cea curată, dulce la băut și ușoară ca aerul m-a înviorat și m-am sculat mai împuternicit după cum eram cu o simțire ușoară, dulce și voioasă de tinerețe ! Acest voiaj prin Carpați l-am început din plaiul (plasa) Slănicului și trecând în Poiana Mărului, apa Râmnicului, pentru vestitele două izvoare din Dealul Măgura, m-am lăsat de la Muntele Niculele la vale pe Pleși, pe Furu, pe Penteleu, pe Siriu și până în Munții Arefului (în Argeș) în jos, apoi la Olt, pe unde am găsit pustietăți și sate fără comunicație de potecă, scoțând sătenii șindrila, albiile și alte vase cu spinarea într-o depărtare de cinci-șase ceasuri de drum."

Indicația medicală a apelor de fier carbonic - Meledic - Buzău:

"Toate acele boli și patimi care s-au arătat la celelalte ape și au săvârșit îmbăierile lor cu bună seamă și rânduială să cuvine pentru cea de săvârșită vindecare și între marea puterilor sănătăților. Trebuie a se săvârși îmbăierea lor și aici precum s-a mai zis și mai vârtos pentru a atrofia boala cea câinească a copiilor, pentru întărirea puterilor a toată slăbiciunea din delungate patimi și boale de osteneală și de bătrânețe și în delungată scurgere de sânge dar mai vârtos de toate este băutura și îmbăierea aceștii ape de mult și mare folos, pentru moirea și răspândirea întăriturii splinii cei (cele) rămase din friguri, pentru dropica cea de piele a feței trupului, pentru boala junii din dorință delungată pentru întărirea oaselor celor moi ale vârstei copilăriei (rahitie) pentru neputința ținerii udului și a pișatului în pat, pentru oprirea scurgerii și a topirii lui din scorbut pentru scurgerea de poală albă, pentru oprirea nădușelii ceii dătătoare de putere din slăbiciunea lor precum și pentru delungat dar (durere) de ochi și adesea spălare a lor. Pentru toate acestea este a să face arătată îmbăiere, cel puțin de zece băi și să se bea pe toată ziua pentru cei vârstnici până în două litre îndoite cu vin bunișor pentru pentru copii pe jumătate, îndoite cu lapte dulce cald sau cu zeamă de ciolan sau de găină sau numai îndulcită cu zahăr, după cum îi va povățuii ființa lor."

De la consemnările respective, la folosirea lor, nu a fost mult. Apele de la Buștea s-au exportat în Franța până în anul 1939, conform etichetei aplicate pe sticle, scrisă în limbile română și franceză, apa se numea "Izvorul întineririi", cu următoarea prescripție :

Eticheta apelor minerale

Atestat ape minerale

La Buștea erau două barăci de îmbuteliere. Astăzi apa curge spre Jgheab, pe izvorul Ruginii și se varsă în Jgheab la Gura-Bădicului. Sticlele erau stil șampanie, cu dop de aluminiu, pe care se imprima numele "Meledic".

Sperăm ca viitorul să ofere posibilitatea de a se valorifica aceste resurse veșnic reîntineritoare.